NIVELUL DATORIEI SI DEFICITULUI GUVERNAMENTAL CONFORM TRATATULUI DE LA MAASTRICHT

1. " Statele membre evita deficitele publice excesive.
2. Pentru a identifica erorile evidente, Comisia supravegheaza evolutia situatiei bugetare si a nivelului datoriei publice in statele membre. Comisia examineaza in special daca disciplina bugetara a fost respectata, pe baza urmatoarelor doua criterii:
   1. Daca raportul intre deficitul public planificat sau realizat si produsul intern brut depaseste o valoare de referinta, cu exceptia cazului în care: - raportul s-a diminuat în mod semnificativ si constant si atinge un nivel apropiat de valoarea de referinta, sau - depasirea valorii de referinta este exceptionala si temporara si respectivul raport se mentine aproape de valoarea de referinta;
   2. Daca raportul intre datoria publica si produsul intern brut depaseste o valoare de referinta, cu exceptia cazului in care acest raport se diminueaza suficient si se apropie de valoarea de referinta într-un ritm satisfacator.”

Conform Protocolului privind procedura aplicabila deficitelor excesive, anexa la Tratat, valorile de referinta ale celor doua criterii sunt:

• 3% pentru raportul dintre deficitul public prevazut sau real si produsul intern brut la preturile pietei;
• 60% pentru raportul dintre datoria publica si produsul intern brut la preturile pietei.

Totodata, in Protocol se prevede ca statele membre notifica periodic Comisiei deficitele prevazute si reale, precum si nivelul datoriei lor.

In perioada de preaderare, începând cu anul 2001, România a transmis Notificarea deficitului si datoriei guvernamentale, cu titlu de exercitiu, o singura data pe an. Dupa aderare, obligatia de transmitere, conform Regulamentului UE nr. 3605/1993, este de doua ori pe an, respectiv la 31 martie si 30 septembrie.

Tabelele raportate in cadrul Notificarii deficitului şi datoriei guvernamentale au următorul format:

Tabelul 1 cuprinde un sumar al celor mai importanti indicatori: necesarul net/capacitatea neaă de finantare pentru sectorul administratiei publice si subsectoarele acestuia; datoria sectorului administratiei publice detaliata pe instrumente; dobanzile care trebuie platite de administratia publica; formarea bruta de capital fix a administratiei publice si produsul intern brut.
Acest tabel este elaborat de Institutul National de Statistica, Ministerul Finantelor Publice si Comisia Nationala de Prognoza.

Tabelele 2 (2A, 2B, 2C şi 2D) contin elementele de ajustare care asigura legatura dintre deficitul administratiei publice (aprobat la nivel national de catre Parlament) si necesarul net/capacitatea neta de finantare conform SEC 1995, pentru fiecare din subsectoarele administratiei publice. Deficitul administratiei publice trebuie sa fie ajustat cu operatiuni efectuate in afara bugetului, dar care din punctul de vedere al contabilitatii nationale sunt parte a operatiunilor administratiei publice. De asemenea, deficitul administratiei publice trebuie sa fie corectat atat cu acele operaţiuni care în contabilitatea naţionala sunt considerate operatiuni financiare si nu au impact asupra necesarului net/capacitatii nete de finantare conform SEC 1995 (de exemplu, imprumuturi acordate de administratia publica societatilor nefinanciare), cat si cu operatiunile care in contabilitatea nationala sunt considerate cheltuieli si au impact asupra necesarului net/capacitatii nete de finantare conform SEC 1995 (de exemplu, injectiile de capital).
Aceste tabele sunt elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

Tabelele 3 (3A, 3B, 3C, 3D, 3E) cuprind ajustarile care trebuie facute pentru a arata corelatia dintre evolutia necesarului net/capacitatii nete de finantare si variatia datoriei brute a administratiei publice. Cu toate ca variatia datoriei brute in cursul perioadei de referinta reflecta in mare masura deficitul inregistrat in acea perioada, cei doi indicatori pot avea evolutii diferite. De exemplu, pentru un deficit dat (cheltuieli mai mari decat veniturile), achizitii mai mari de active financiare conduc la un necesar mai mare de finantare, deci la o variatie mai mare a datoriei publice.
Aceste tabele sunt elaborate de Banca Nationala a Romaniei, pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice care sunt verificate si completate cu informatii din statisticile elaborate in Banca Nationala a Romaniei (statistici monetare, statistici ale sectorului extern).

Tabelul 4 contine informatii suplimentare: soldul creditelor comerciale acumulate de administratia publica fata de furnizorii de bunuri si servicii si sume din datoria externa utilizate pentru finantarea proiectelor de investitii (informatii produse de Ministerul Finantelor Publice si utilizate de Banca Nationala a Romaniei la elaborarea conturilor financiare si a statisticilor sectorului extern), marimea si motivele diferentelor substantiale (daca exista) intre valoarea nominala si cea actuala a datoriei publice (informatii produse de Ministerul Finantelor Publice) si venitul national brut (elaborat de Institutul National de Statistica).

Responsabilitatile institutionale in cadrul Notificarii deficitului si datoriei guvernamentale au fost stabilite prin Protocolul de cooperare privind dezvoltarea Sistemului National pentru Statistica Finantelor Guvernamentale, incheiat intre Ministerul Finantelor Publice, Institutul National de Statistica (cu rol de coordonator la nivel national), Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala de Prognoza.

Pentru a accesa tabelele privind notificarea datoriei si deficitului guvernamental apasati aici.

Pentru a accesa Inventarul consolidat de surse si metode privind Procedura Deficitului Excesiv (PDE) apasati aici!